Marțișorul, mic obiect prins cu snur împletit alb cu roșu, se oferă în prima zi de primăvară și aduce noroc. Acest obicei apare nu doar în România, ci și în zona balcanică la aromâni, greci, albanezi sau bulgari, ne confirmă Sabina Ispas, folclorist și etnograf în cadrul Institutului de Etnografie şi Folclor „Constantin Brăiloiu”. Inclusiv ritualul legat de realizarea mărţişorului seamănă în aceste regiuni. Nu se cunosc originile sale, ceea ce face să fie înconjurat de multe legende, care mai de care interesante și diverse.
De unde vine Mărțișorul, posibile origini
La bulgari se numește Martenița. Unii consideră că prezența Mărțișorului la români și bulgari indică originea sa în substratul daco-tracic, însă cercetările istorice nu susțin această ipoteză sau o consideră puțin probabilă în lipsa unor dovezi solide.
Mărțișorul și Anul Nou la romani
O altă ipoteză a originii mărţişorului, care are mult mai mult sens și este susținută de cercetări, face trimitere la ziua în care era sărbătorit Anul Nou la romani, 1 Martie. Marte, zeul roman al cărui nume a dat denumirea primei luni de primăvară, era și zeul fertilității și al vegerației, ambele sărbătorite primăvara.
Mărțișorului și ritualurile agricole de la începutul primăverii
Oamenii au fost dintotdeauna fascinați de natură și au depins de ciclicitatea ei, primăvara fiind considerată o renaștere, o revenire la viață a naturii în adevăratul sens al cuvântului. La începutul primăverii se sărbătorea vegetația și fertilitatea. Calendarul lunii martie era încărcat pentru că acum începeau cele mai multe activități din agricultură, semnănatul, curățarea grădinilor și livezilor, scoaterea stupilor de la iernat. Oamenii își dorearu recolte bune, așa că toate „ritualurile ciclice” legate de schimbarea anotimpurilor și a timpului care trece erau importante.
Variații ale ritualului mărțișorulului în spațiul românesc
Folcloristul Simion Florea Marian în lucrarea „Sărbătorile la români” prezintă mărțișorul în Moldova și Bucovina. La începutul lunii martie tinerele și copiii purtau o monedă (deseori din argint) cu șnur în două culori. Mărțișorul era apoi purtat în păr până la sosirea cocorilor și înflorirea arborilor, moment în care era atârnat de creanga unui copac fructifer, iar cu moneda se cumpăra caș. Toate acestea asigurau un an productiv.
Ritualul este o modalitate eficientă de a construi relația dintre comunitate și natură. Iar în acest context, legătura dintre mărțișor, renașterea naturii și belșugul în agricultură este evidentă.
Este interesant să obervăm variația ritualului mărțișorului în funcție de zona geografică. În Transilvania este prins de ramele ferestrelor, de tocurile ușilor și de coarnele animalelor pentru că se crede că alungă duhurile rele. Dacă te speli cu apă de ploaie căzută de 1 martie în Bihor, vei fi mai frumos și mai sănătos. În Banat, fetele se spală cu zăpadă de mărțișor ca să fie mereu iubite. Sunt zone unde fetele oferă mărțișoarele băieților, este vorba de Banat și Bucovina. Iar în Doborogea, mărțișorul e purtat până la sosirea cocorilor (cum observase și Simion Florea Marian, dar în Moldova), apoi este aruncat în aer să aducă noroc.
Înnoirea timpului, Baba Dochia și mărțișorul
Ion Ghinoiu în „Obiceiuri populare de peste an. Dicţionar” consideră că „Obiceiul mărţişorului este o secvenţă a unui scenariu ritual de înnoire a timpului şi anului”. La fel ca ursitoarele „care torc firul vieţii copilului la naştere, Dochia toarce firul anului primăvara, la naşterea timpului calendaristic”.
Mărțișorul și ritmul vieții
Chiar dacă ritualul mărțișorului diferă în funcție de zona geografică, putem observa totuși câteva trăsături comune, de exemplu asocierea sa cu renașterea, fertilitatea și sezonul culturilor. Mărțișorul în folclor se bazează pe succesiunea schimbărilor sezoniere, de care a depins întotdeauna ritmul vieții. Este o formă prin care oamenii relaționează cu declinul vegetației din sezonul rece și se asigură că reînvierea naturii este o realitate primăvara, o expresie a motivului morții și al învierii în ciclul sezonier al naturii.
Voi de ce purtați mărțișoare?
Bibliografie:
Ion Ghinoiu, Obiceiuri populare de peste an: dicționar, Editura Fundației Culturale Române, 1997
Simion Florea Marian, Sărbătorile la români, Editura Saeculum I.O., 2011
Marcu, Carolina, Mărțișorul, Enciclopedia Dacica, http://www.enciclopedia-dacica.ro/?option=com_content&view=article&id=766%26Itemid=444 (data accesării: 20.02.2022)
Matronalia, Wikipedia, https://en.wikipedia.org/wiki/Matronalia (data accesării: 20.02.2022)
Mărțișor, Wikipedia, https://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83r%C8%9Bi%C8%99or (data accesării: 20.02.2022)
Mărțișorul și ritualul de înnoire a timpului